Semnale despre Lumea de Dincolo

Dr. Christopher Kerr este medic intr-un azil de ingrijiri paliative. Asadar, toti pacientii lui mor. Insa, in fata mortii, miile de oameni de care a avut grija i-au vorbit despre dragoste si har... Dincolo de realitatile fizice ale mortii exista procese nevazute ce confirma remarcabil viata. Acestea includ vise care nu seamana cu niciun vis obisnuit. Descrise ca ,,mai reale decat realul , aceste experiente de sfarsit de viata reinvie relatiile din trecut, evenimentele semnificative si temele legate de dragoste si iertare. Ele restabilesc sensul vietii si marcheaza trecerea de la suferinta la consolare si acceptare. Bazandu-se pe cercetari extinse si pe lucrul cu peste 1 400 de pacienti, dr. Kerr demonstreaza ca visele si viziunile inainte de moarte sunt evenimente extraordinare ce umanizeaza procesul muririi si arata ca moartea nu inseamna sfarsitul vietii, ci o transcendere a ei. Cartea Semnale despre Lumea de Dincolo contribuie masiv la intelegerea celui mai mare mister al medicinii si al umanitatii. ,,Experientele de la finalul vietii sunt centrate pe istoriile personale, pe intelegerea de sine, pe relatii concrete si evenimente singulare. Ele sunt alcatuite din imagini si descrieri succinte care vin din experientele de viata ale fiecarei persoane mai degraba decat din preocupari abstracte fata de Marele Dincolo. Sunt despre plimbari retraite in padure, alaturi de un parinte iubitor, plimbari cu masina ori excursii la pescuit cu membri apropiati ai familiei sau contin detalii aparent insignifiante, precum textura sau culoarea hainelor cuiva drag, senzatia botului catifelat al unui cal sau freamatul frunzelor unui plop din curtea din spate a casei copilariei. Cei dragi demult pierduti se intorc pentru a linisti, rani din trecut sunt vindecate, legaturi slabe sunt reinnodate, conflicte de-o viata sunt rezolvate, se ajunge la iertare. ,,Experientele de la finalul vietii ar trebui sa fie admise ca dovezi ale marturisirii vietii si ale elasticitatii insufletitoare a spiritului omenesc care le poarta cu sine. Ele sunt dovada capacitatii innascute, naturale si profund spirituale pentru auto-sustinere si auto-vindecare, pentru iertare si speranta. Ele ajuta la revenirea la un scop la sfarsitul vietii si sprijina revendicarea procesului de a muri drept unul in care pacientii au si ei ceva de zis. Le sunt benefice si celor lasati in urma, celor indoliati, care capata liniste vazandu-i pe cei dragi ca mor impacati si ca lucrurile au fost incheiate. ,,Iata adevaratul paradox al muririi: pacientii sunt adeseori vii emotional si spiritual, chiar luminati, in ciuda unei deteriorari fizice precipitande. Vama fizica si psihologica platita in timp ce mori este de netagaduit, dar tot ea face ca schimbarile emotionale si spirituale care au loc in cadrul experientelor din preajma mortii sa fie la limita miraculosului. A face dreptate experientelor de la finalul vietii inseamna a da seama de acest paradox, unul in care moartea si murirea transcend declinul fizic si tristetea, cuprinzand trezirea spirituala, frumusetea si iertarea.